Proverbe romanesti

 
Fie pâinea cât de rea, tot ți-o fură cineva.

Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.

Nimeni nu s-a-mbogățit pe muncă cinstită.

Hoțul jură și iar fură.

Nu spune “hop” până n-ai sărit.

În viață e bine să fii blând ca un miel, dar când în jurul tău sunt lupi e bine să fii leu.

Dă Doamne sănătate, că belele curg.

Vorba dulce mult aduce.

Bate fierul cât e cald.

Orice naș își are nașul.

Ochii sunt oglinda sufletului.

Vezi paiul din ochiul altuia, dar nu bârna din ochiul tău.

Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vând prea ieftin.

Calul de dar nu se caută la dinți.

Unde-i lege nu-i tocmeală.

Calicia pierde omenia.

Pisica cu clopoței nu prinde șoricei.

Vorbele trec, faptele rămân.

Toamna se numără bobocii.

Banul la ban trage.

Se grăbește ca fata mare la măritat.

Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.

Călătorului îi stă bine cu drumul.

Omul gospodar își face iarna car și vara sanie.

Cine are noroc la joc, n-are noroc în dragoste.

Omul bogat e ca iepurele – sare unde vrea.

Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.

Decât să mănânc pâine cu unt și să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare și mă uit la soare.

Prostul nu le stie, dar le nimereste.

Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia și banul.

Nevoia e mama născocirilor.

Câte bordeiuri atâtea obiceiuri.

Face din cal măgar și din țânțar armăsar.

Capra bese și oaia trage rușinea.

Calul moare de drum lung și prostul de grija altuia.

Nimeni nu s-a născut înțelept, dar mulți au murit proști.

Învață de la alții, dar fă cum știi tu.

Ochii care nu se văd, se uită.

Banii fac bani și păduchii tot păduchi.

De ce îți este frică, de aia nu scapi.

Nu-i pentru cine se pregătește, ci pentru cine se nimerește.

Cine seamănă vânt culege furtună.

Răzbunarea e arma prostului.

Mai bine burtos de la bere decât cocoșat de la muncă!

Banul e ochiul dracului.

Nu tot ce zboară se mănâncă.

Unde nu faci foc, nu iese fum.

După război mulți viteji se arată.

Cine are nevastă bună ajunge fericit. Cine are nevastă rea ajunge filozof.

Sărac de-i suflă vântul prin buzunare.

Paza bună trece primejdia rea.

Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.

Mănânci un sac de sare cu un om și tot nu-l cunoști.

Bacșișul este inclus dar nu este exclus.

La omul sǎrac nici boii nu trag.

Vorba-i de argint, tăcerea-i de aur.

Tu le faci, tu să le tragi.

O vorbă rea rănește mai mult decât o sabie ascuțită.

Adevărul se spune la despărțire.

Or la bal, or la spital.

Unde nu-i cap e vai de picioare.

Orice minune nu ține decât trei zile.

Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese.

Omul cât îl lași atâta se întinde.

Înainte de a porunci învață a te supune.

Dumnezeu a făcut trandafirul și dracu i-a pus ghimpii.

Ține-te în pielea ta, ca să nu dai de belea.

Nu ești beat atâta timp cât poți sta întins pe podea fară să te sprijini.

E rău cu rău, dar mai rău e fără rău.

La nevasta jucăușă stă gunoiul după usă.

Pomul se cunoaște după roade, omul după fapte.

Ulciorul nu merge de multe ori la apă.

Boala intră cu carul și iese pe urechea acului.

Ai carte, ai parte.

Să nu muști mâna care-ți dă de mâncare.

E mai ușor a spune decât a face.

Cainii latră, caravana trece.

Ce înveți la tinerețe, aia știi la bătrânețe.

Capul plecat, sabia nu-l taie.

Apa trece, pietrele rămân.

Cu o floare nu se face primăvară.

Pe dinafară e frumos, dar pe dinăuntru e găunos.

Noaptea e cel mai bun sfetnic.

Vulturul nu prinde muște.

Numai în pomul plin de roade aruncă oamenii cu piatra.

Când vorbești să fie cum ai da cu pensula, nu cum ai da cu parul.

Vorba e ca acul: poate să coasă, dar poate să și înțepe.

Prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul.

Când nevasta tace, să n-o-ntrerupi.

Vorba dulce e ca sarea în bucate.

Dar din dar se face rai.

Cum e fața liniștită a izvorului curat, așa-i viața celui care e cu Cerul împăcat.
 
Poate te intereseaza, contin adevarate lectii de viata:

 
Hoțului de hoț îi e frică.

Ghinionul nu vine niciodată singur.

Salutul între doi dușmani este primul semn al împăcării.

Nici o fapta bună nu scapă nepedepsita!

Pădurea dă coadă securei.

Lauda de sine nu miroase-a bine.

Cu rabdarea treci și marea.

Fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă.

Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.

N-aduce anul ce aduce ceasul.

Adevărul este întotdeauna la mijloc.

Fricosul se sperie și de umbra lui.

Și cu-o floare, și cu zece, primăvara tot se trece.

Dragostea e ca o doctorie: dacă e prea multă te omoară.

Printre flori cresc și buruieni.

Speranța moare ultima.

Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.

Cine râde la urmă râde mai bine.

Eu domn, tu domn, cine să ducă sacul?

Hoțul neprins e negustor cinstit.

Uită de la mână pân-la gură.

Unde e vorba multă, acolo e treaba scurtă.

Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.

Ascultă și nu te mânia, ca să te poți îndrepta.

Eu la joc, mândra la joc și mălaiul arde-n foc

Găina bătrână face zeama bună.

Mâța blândă zgârie rău.

Zidul alb e hârtia nebunilor.

Să fii “domn” e o-ntâmplare, să fii “om” e lucru mare.

Buturuga mică răstoarnă carul mare.

Nimeni nu-și dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească.

Are mai mult noroc decât minte.

Câinele care latră nu mușcâ.

Bărbierul învață meseria pe capul proștilor.

Darul la timp dăruit prețuiește îndoit.

Bună ziua ți-am dat, belea mi-am căpătat.

Așchia nu sare departe de trunchi.

Minciunile împăratului sunt adevărurile săracului.

Femeia vede unde bărbatul abia zărește.

Cel ce se teme să piardă nu poate să câștige.

Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara mea.

Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.

Cu munca si cu rabdare, poti face cat unul mare.

Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.

Omul cât trăiește învață.

Să nu fii vaca pe care o mulg alții.

Mama proștilor e mereu gravidă.

Timpul vindecă orice rană.

Brânză bună în burduf de câine.

Măsoară de două ori și taie odată.

Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.

Face umbră pământului degeaba.

Adevărul iese la suprafață ca untdelemnul deasupra apei.

Nebunia e soră cu prostia.

Ferește-mă, Doamne, de prieteni, că de dușmani mă feresc singur.

Câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia.

Surdul nu le aude, dar le potrivește.

Greu la deal cu boii mici.

Burta plină nu învață bine.

Ne naștem goi, uzi și flămânzi. De abia după aceea lucrurile se înrăutățesc.

Obrazul subtire cu cheltuială se tine.

Dacă vrei să scapi de un prieten, imprumută-i bani.

Lupu-și schimbǎ pǎrul, dar nǎravul ba.

La plăcinte înainte, la război înapoi.

Bine faci, bine găsești.

Decât codaș la oraș, mai bine în satul tău fruntaș.

Politețea este cheia de aur care deschide toate ușile.

Graba strică treaba.

Omul nu e niciodată mulțumit – de ce are mai mult, de aia vrea mai mult.

După furtună vine și vreme bună.

Cum îți așterni, așa dormi.

Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște.

Adevărul stă scris printre rânduri.

Banul face din om neom.

Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.

Vorba de rău se duce ca glonțul, iar cea de bine abia se aude.

Când ești sătul lasă câteva firimituri și la vrăbii.

Dă cuiva un deget și-ți ia toată mâna.

Pasărea se prinde cu grăunțe, omul cu vorbe frumoase.

Banul e o mică roată ce-nvârtește lumea toată.

Găina vecinului face ouă mai mari.

La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.

Deșteptul promite și prostul crede.

Când ai intrat în rahat până la nas, ține-ți gura închisă.

Ce poți face azi nu lăsa pe mâine.

Mai bine sărac dar curat, decât negustor încurcat.

Ghinionul îl dai afară pe ușă și el intră pe fereastră.

Nu sta, că-ți stă norocul.

Prin muncă și staruință,vei ajunge la dorință.

Lenea e cucoană mare, care n-are de mâncare.

Greșeala recunoscută este pe jumătate iertată.

Cască ochii la tocmeală, iar nu după ce te-nșeală.
 
Poate te intereseaza, contin adevarate lectii de viata:

 


 
Ti-a placut? Arata-l si prietenilor: