Ratacitoarea: Vremea razbunarii

De curand am vazut la TV, mai exact la TVR 2, un film exceptional, in stilul filmelor difuzate de canalul public de televiziune, un film pe care vi-l recomand, bineinteles: “Ratacitoarea: Vremea razbunarii”. Cu atentionarea de rigoare ca daca nu l-ati vazut la ora programata, este un film destul de greu de gasit, nefiind deloc unul comercial si asta nu din cauza vreunei incarcaturi psihologice mari reiesite din derularea actiunii ci mai ales din cauza provenientei sale: este un film de televiziune si nu de cinema, realizat in co-productie germano-austriaco-ceha.

Originea diferita de cea americana a reiesit inca din primele minute vizionate (nu am prins inceputul) cand mi s-a parut mie ca ceva este in neregula cu sincronizarea cuvintelor auzite (in engleza) cu miscarea buzelor. Limba engleza perfecta si actiunea m-a facut sa nu mai fiu atent la aceste mici detalii asa incat filmul s-a derulat sa zicem natural, in ciuda actorilor care vorbeau in germana, dublajului in engleza si titrarii in romana.

Numele filmului, in traducerea romaneasca: Ratacitoarea: Vremea razbunarii. Foarte bine ales, reflectand fidel actiunea. Numele original: Die Rache der Wanderhure care inseamna cu totul altceva, si anume Razbunarea curvei. Un nume care reflecta de asemenea fidel atat actiunea cat si personajul principal.

Locul si timpul: spatiul popoarelor germanice, anul 1414. Un alt motiv pentru care m-a prins filmul, venind dupa o gramada de carti istorice pe care le-am citit in ultimii doi ani: Caligula, Istoria Imperiului Bizantin si mai ales cele opt din cele 16 volume ale Cronicii Ilustrate a Omenirii.

Actiunea: o fosta prostituata, ajunsa contesa, ramane fara sot, contele de Hettenstein, presupus mort in urma bataliei dintre armatele imparatului romano-german Sigismund de Luxemburg si cele ale husitilor (revolutionarii din Boemia, adepti ai unei Biserici ce propovaduia existenta in saracie, in total contrast fata de Biserica Catolica aflata in plin proces de acaparare de noi puteri si domenii). Marie, caci asa o cheama, se vede data de catre imparat drept sotie celui care avea in acel moment rolul de Inchizitor Papal, un fost pretendent la inima sa. Refuza si cere 10 zile de gratie in care sa se convinga asupra faptului ca sotul sau este intr-adevar mort, corpul sau nefiind gasit ori adus inapoi acasa. Timp in care calatoreste, urmarita fiind de inchizitor, si trece prin tot felul de aventuri (de aici titlul de Ratacitoarea) pentru a-si gasi sotul la curtea principelui de Sokolny (ungar si rival al imparatului), in viata dar cu memoria pierduta si bun de a fi dat ca sot fiicei principelui datorita vitejiei sale, demonstrata dupa perioada de convalescenta si refacere dupa incidentul care l-a scos din circuit (impuscat in cap cu primele pusti folosite in razboaie pe teritoriul Europei, in aceleasi razboaie husite). La mijloc mai e si fetita contelui si contesei care ajunge sa fie sechestrata de acelasi inchizitor, personajul infect al filmului.

Cuvinte putine pentru o realizare artistica excelenta si care merita vazuta. In loc de invitatie sau de trailer, va ofer cantecul oficial al filmului, tema lui, intr-o interpretare de asemenea de exceptie si care se suprapune neasteptat de bine pe ideea principala a lui.

 


 
Ti-a placut? Arata-l si prietenilor: